Carpații Meridionali

Carpaţii Meridionali se întind în zona centrală a României între Valea Prahovei şi Dunăre. Reprezintă şirul montan cel mai înalt şi mai masiv din Carpaţii româneşti, au un relief şi o vegetaţie asemănătoare cu cea a munţilor Alpi, drept pentru care au fost denumiţi „Alpii Transilvaniei” de către geograful francez Emmanuel de Martonne (1873-1955) conform lucrării sale Recherches sur l'Evolution morphologique des Alpes de Transylvanie (Karpates meridionales), publicată la Paris, Editura Delagrave, 1906.

În componenţa Carpaţilor Meridionali intră două unităţi tectonice: „autohtonul” şi „Pânza Getică”. Carpaţii Meridionali au fost în cea mai mare parte acoperiţi de mări către sfârşitul erei paleozoice şi în cursul erei mezozoice. În perioada cretacică, în această regiune au avut loc puternice mişcări tectonice, care au determinat cutarea depozitelor şi încălecarea Pânzei Getice peste autohton şi transformarea regiunii într-o zonă muntoasă. Datorită şisturilor cristaline care predomină, munţii au un caracter masiv. În zona crestelor înalte prezintă multe urme glaciare.

Carpatii Meridionali au o clima de munte (intre 1000 si 1800-2000 m) si un climat alpin (la peste 1800 – 2000 m). Temperatura medie anuala scade cu inaltimea, de la 6 grade (la 1000 m) la 2 grade (la 1800 m) si la 0 grade (la 2200 m); in mod proportional scade si temperatura medie a lunii celei mai clade si a celei mai reci. Precipitatiile cresc de la 800 mm la 1200 mm si 1400 mm/an. Bat predominant vanturile de vest.

Vegetatia, etajata dupa altitudine, are, in baza, etajul fagului, apoi amestec de fag si conifere, etajul coniferelor (1200-1800 de metri) si la mari inaltimi zona alpina. Fauna asociata cuprinde specii caracteristice acestor etaje. Rasul, ursul brun si cerbul carpatin sunt animelele mai reprezentative. La mari inaltimi traieste si capra neagra, specie glaciara relicta, repopulata in Parang, Bucegi si Fagaras.

Resursele energetice permit dezvoltarea industriei energiei electrice si furnizeaza materii prime (cocs, carbune energic) altor unitatii economice din tara. La Schela, in muntii Valcanului, exista mici cantitati de antracit.

Agricultura se bazeaza pe cresterea animalelor care utilizeaza suprafetele de pasuni si fanete naturale. Cresterea ovinelor este traditionala (Novaci, Jina, Poiana Sibiului). In zonele depresionare si pe margini se cresc bovine.

Orasele din interiorul Carpatilor Meridionali sunt: Azuga, Busteni, Sinaia (la limita, pe Valea Prahovei), Brezoi, Calimanesti, Petrila, Petrosani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Uricani, Baile Herculane; pe margini, dar mai strans legate sunt: Comarnic, Fieni, Campulung, Baile Olanesti, Horezu, Novaci, Bumbesti Jiu, Caransebes, Otelul Rosu, Orastie, Cugir, Sebes, Cisnadie, Talmaciu, Avrig, Victoria, Zarnesti.